Nu puţine sunt bisericile din ţară unde putem descoperi, cu plăcuta surprindere, că încă se păstrează tratări deosebit de plastice ale temei Bunei Vestiri. În încercarea de a face tangibil un subiect de mare subtilitate dogmatică, aşa cum este cel al Întrupării, zugravii nu s-au sfiit să adopte proceduri dintre cele mai diverse, atât din punct de vedere al compoziţiei ansamblului, cât şi la nivelul detaliilor de gestică sau fizionomie.

Interesul elaborării unei lucrări de cercetare referitoare la conservarea pigmenţilor pe bază de cupru a urmat un crescendo paralel cu experienţa acumulată pe şantierele de restaurare de pictură murală aflate în curs de desfăşurare la monumentele din nordul Moldovei (Biserica Mănăstirii Voroneţ, Biserica Monument Istoric Arbore, Biserica Sfântul Gheorghe a Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou din Suceava, Biserica Mănăstirii Moldoviţa).  În picturile murale ce acoperă atât interiorul cât şi exteriorul monumentelor menţionate se evidenţiază, nu doar prin întinderea suprafeţelor pe care sunt aşternuţi, ci şi prin preţiozitatea lor, pigmenţii de cupru: albastru azurit şi verde malahit.

Iconografie şi istorie

Studiul se referă la înţelegerea simbiozei dintre influenţele oriental-elenistice din programul iconografic bizantin, de la începuturile artei creştine până la perioada constantiniană. Tema centrală se concentrează aupra tipologiilor şi codurilor prezente în artele vizuale, legate de perpetuarea moştenirii culturale orientale.

Problema existenţei unei continuităţi în timp a convenţiilor vizuale care guvernează reprezentarea figurii umane, reprezintă un proces subtil de transmitere a unor simboluri, dintr-un orizont asirian până la elementele care au stat la baza formării limbajului iconografic imperial constantinian. Într-o manieră nouă ne referim aici la legătura posibilă (indirect) dintre elementele iconografice asiriene şi cele constantiniene, făcând o reconstituire pe baza textelor, a statuariei, a monedelor, a iconografiei imperiale, paralel cu cea a ideii despre apariţia instituţiei regale sau imperiale şi despre puterea divină a împăratului.

Unul dintre cele mai vechi simboluri din reprezentările vizuale a fost copacul, perceput ca un simbol al verticalităţii sau ca legătură între cer şi pământ.

În expoziţia de bază a Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu) se păstrează în stare bună o farfurie de ceramică de Iznik (fig. 1), având ca temă simbolică pomul vieţii. Obiectul datează din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, fiind una din cele mai frumoase exponate din perioada amintită. Farfuria a fost descoperită în urma cercetărilor arheologice din zona Curtea Veche (anul 1969), pe Strada Soarelui nr. 7-10, coordonate de Aristide Ştefănescu şi Panait I. Panait .

Citeşte mai mult...

Mecanisme de pierdere a picturilor murale aflate în curs de degradare: adeziunea şi coeziunea stratului pictural - cauze şi forme de manifestare

Conservarea şi restaurarea picturilor murale reprezintă un ansamblu de demersuri efectuate asupra materiei, în vederea menţinerii sale, prin împiedicarea şi prevenirea pierderii unor părţi componente sau a picturii în sine. Acest lucru se realizează prin îndepărtarea cauzelor şi a agenţilor de degradare existenţi şi încetinirea, pe cât posibil, a proceselor de degradare.

Citeşte mai mult...

Fiind una dintre componentele importante ale valorilor culturale de pe valea Râmnicului, biserica fostei mănăstiri Domirești, deși în pragul colapsului, încă își mai așteaptă cu demnitate actul binefacerii.

Comuna Topliceni este amplasată de-a lungul văii Râmnicului, la 35 km depărtare de municipiul Buzău şi la 5 km de Râmnicu Sărat.

Satul Poşta este aşezat în partea sudică a comunei, la hotarul cu oraşul Râmnicu Sărat. Este un sat de mărime mică din punct de vedere al populaţiei. Ca monument de arhitectură satul deţine ruinele bisericii „Sf. Ioan Damaschin”, a fostei mănăstiri Domireşti, ce datează din sec. al XVIII-lea.

Citeşte mai mult...